Dintre avantajele utilizării layer-elor în proiectarea asistată de calculator, se pot aminti: posibilitatea grupării informaţiilor distincte pe straturi separate (de exemplu, fiecare piesă componentă a unui ansamblu se poate realiza pe un alt layer), la un proiect pot lucra în acelaşi timp mai mulţi proiectanţi, pentru a creşte productivitatea, fiecărui strat i se poate atribui o anumită culoare, o anumită grosime a liniei, pentru a mări claritatea desenului, în vederea vizualizării pe ecran şi a plotării, straturile pot fi dezactivate, sau îngheţate (freeze), pentru a reduce cantitatea de informaţii afişate pe ecran (atunci când nu e necesară vizualizarea întregului desen), straturile desenului pot fi tipărite individual sau pot fi combinate în orice variantă.

Comanda LAYER – defineşte straturile din care este compus un desen, fiind accesibilă din bara de meniuri (meniul Format, opţiunea Layer) sau prin tastare în linia de comandă. Comanda LAYER determină apariţia unei ferestre de dialog (Fig. 8.1), în care se pot selecta toate proprietăţile asociate layer-elor: nume, culoare, tip de linie, grosimea liniei, proprietăţi de tipărire etc.

Fig. 8.1. Fereastra de dialog Layer Properties Manager

Opţiunile prezente în această fereastră de dialog sunt:

Named layer filters - stabileşte criteriile de afişare a layer-elor, putându-se defini filtre pentru a limita afişarea numelor straturilor (în cazul din figura 8.1 se afişează toate layer-ele);

New - crează un nou layer, fără a deveni, însă, curent;

Current - activează layer-ul selectat în lista afişată, ca fiind cel curent;

Delete - şterge layer-ul selectat din lista afişată;

Hide/Show details - ascunde/afişează proprietăţile detaliate pentru layer-ul selectat, în partea de jos a secţiunii Details;

Name - afişează numele layer-elor;

On/Off - face vizibil/invizibil un layer, care înainte era invizibil/vizibil (când este invizibil, un strat nu se mai afişează pe ecran sau plotat);

Freeze - “îngheaţă”/”dezgheaţă” un layer. AutoCAD ignoră entităţile de pe layer-ul îngheţat, reducându-se, astfel, timpul necesar regenerării desenului. Desigur, un layer “îngheţat” este invizibil;

Lock - determină blocarea/deblocarea accesului la editarea obiectelor aflate în layer-ul respectiv, prevenind modificarea accidentală a entităţilor respective.

Color - stabileşte culoarea entităţilor de pe un layer, cu ajutorul ferestrei de dialog Select Color.

Linetype - stabileşte tipul de linie pentru un layer. La selectarea acestei opţiuni se deschide fereastra de dialog Select Linetype, în care utilizatorul poate încărca şi selecta tipul de linie dorit;

Lineweight - stabileşte grosimea liniei pentru un layer. La selectarea acestei opţiuni se deschide fereastra de dialog Lineweight, în care se poate selecta grosimea dorită a liniei;

Plot Style – permite asocierea unui layer cu un stil de tipărire, definit anterior;

Plot - se pot alege layer-ele care vor fi tipărite.

Comanda COLOR – defineşte culoarea de desenare. Comanda este accesibilă din bara de meniuri (meniul Format, opţiunea Color) sau prin tastare în linia de comandă.

Comanda LINETYPE – defineşte tipurile de linie pe care utilizatorul le poate utiliza în timpul desenării. Comanda este accesibilă din bara de meniuri (meniul Format, opţiunea Linetype) sau prin tastare în linia de comandă.

Fig. 8.2. Fereastra de dialog Linetype Manager

Opţiunile prezente în această fereastră de dialog sunt:

Linetype filters - stabileşte criteriile de afişare a tipurilor de linii, putându-se defini filtre;

Load - încarcă în memorie tipuri de linii dintre cele disponibile, fără ca tipul de linie încărcat să devină curent;

Current - activează tipul de linie selectat în lista afişată, ca fiind curent;

Delete - şterge tipul de linie selectat în lista afişată;

Hide/Show details - ascunde/afişează proprietăţile detaliate pentru tipul de linie selectat, în secţiunea Details;

În partea centrală a ferestrei sunt afişate numele tipului de linie, reprezentarea grafică şi descrierea. În secţiunea Details se poate modifica factorul de scară global şi cel al liniei cu care este desenat obiectul curent (factorul de mărire a distanţei dintre linii, în cazul liniei întrerupte, sau dintre linie şi punct în cazul liniei punctate).

Dacă factorul de scară nu este ales corect, există posibilitatea ca liniile de alt tip decât linia continuă, să nu se diferenţieze. Totuşi, acest factor se poate modifica şi cu comanda LTSCALE. De asemenea, se poate modifica şi grosimea peniţei cu care se trasează liniile. Comanda LINETYPE are caracter retroactiv, orice linie desenată anterior, va fi modificată conform noii valori a factorului de scară.

Comanda LINEWEIGHT – defineşte grosimea liniei. Comanda este accesibilă din bara de meniuri (meniul Format, opţiunea Lineweight) sau prin tastare în linia de comandă. Utilizarea comenzii LINEWEIGHT determină apariţia ferestrei de dialog Lineweight Settings, aşa cum se observă în figura 8.3.

Fig. 8.3. Caseta de dialog Lineweight Settings

Opţiunile prezente în această fereastră de dialog sunt:

Lineweights - stabileşte grosimea liniei (în figura 8.3 a fost aleasă grosimea de 0,30 mm ca grosime implicită - Default);

Units for Listing - stabileşte unitatea de măsură în care se defineşte grosimea liniei (milimetri sau inch);

Display Lineweight - determină afişarea pe ecran a grosimii de desenare. Dacă nu este bifată această opţiune, pe ecran toate liniile sunt afişate cu aceeaşi grosime, chiar dacă în Plot Preview apar cu grosimea reală, stabilită de utilizator.

Prin intermediul barei de instrumente pentru proprietăţile obiectelor (meniul View -> Toolbars -> Object Properties), aflată în partea superioară a ecranului AutoCAD (Fig. 8.4), toate opţiunile privind layer-ele pot fi selectate rapid. În versiunea AutoCAD 2000, linia de afişare a proprietăţilor obiectelor conţine opţiunea Make Object’s Layer Current, prin care se poate seta layer-ul unui obiect selectat din desen, ca fiind layer curent.

Fig. 8.4. Bara de instrumente Object Properties